Date generale

Proiect finanţat de către CNCS-UEFISCDI în cadrul Programului IDEI – Proiecte de Cercetare Exploratorie, nr. proiect PN-II-ID-PCE-2011-3-0064

Director de grant: cercetător ştiinţific II dr. Ela Cosma, Institutul de Istorie „George Bariţiu” al Academiei Române din Cluj-Napoca

Durata proiectului: 2011-2014

Descrierea proiectului

În 1848-1849, Ţările Române au devenit un teatru de război, unde Europa imperială s-a confruntat cu Europa naţională. Aici s-a consemnat cântecul de lebădă al expansionismului ţarist, în care habsburgii au interpretat vioara a doua. Prin explorarea arhivelor secrete din Moscova, Chişinău şi Viena; de asemenea, prin elaborarea de noi metode şi instrumente de lucru necesare valorificării optime a surselor, proiectul nostru va ilustra specificul forţei militare ruseşti în vremea ocupaţiei Principatelor Române şi a invaziei Transilvaniei, prin comparaţie cu comportamentul militar al armatei austriece şi cu cel al trupelor miliţiilor naţional-revoluţionare.

Proiectul va evidenţia atât evoluţia geopoliticii de război, cât şi strategia militară a celor două principale puteri terestre europene în Ţările Române. Va analiza modul în care consensul militar habsburgo-ţarist – consens ce s-a dovedit a fi ultimul realizat între cele două imperii – a reuşit să salveze nu numai echilibrul puterilor Europei, ci şi poziţia fruntaşă a Rusiei în ierarhia sistemului internaţional.

Echipa de cercetare, compusă din istorici români din ţară şi străinătate, stăpânind limbile documentelor, propune astfel o premieră de istorie militară, pe o temă puţin abordată vizând securitatea europeană şi relaţiile internaţionale, cu scopul de a iniţia o investigaţie istoriografică solidă pe un tărâm neglijat.

Două împrejurări aparte au motivat alegerea acestui subiect provocator.

În primul rând, este vorba despre prospectarea efectuată în 2008 în Arhiva de Stat de Istorie Militară din Moscova de către membri ai echipei şi colaboratori. În timpul unei şederi de documentare, desfăşurată în cadrul acordului de cooperare ştiinţifică dintre Academia Română şi Academia Rusă de Ştiinţe, Daniela Deteşan, Flavius Solomon şi Angela Colin au descoperit un nepreţuit material arhivistic: două fonduri speciale, ce numără sute de unităţi arhivistice şi mii de pagini, în metri liniari şi microfilme. Atrăgând atenţia asupra izvorului moscovit, Daniela Deteşan a invocat cu insistenţă necesitatea investigării extensive a acestei colecţii superlative de documente privind forţele armate imperiale în Ţările Române la 1848-1849 (2011).

În al doilea rând, în baza documentelor de limbă germană provenite de la Arhivele Austriece de Stat, mai cu seamă de la Arhiva de Război din Viena, conducătorul de proiect a deschis, în urmă cu câţiva ani, o direcţie modernă de cercetare a mişcărilor naţionale paşoptiste nu numai în Transilvania şi Banat, ca provincii habsburgice, ci şi în Principatele Române, în Serbia austriacă şi în cea turcească, prin recuperarea şi reinterpretarea participării reale a armatelor imperiale austro-ruse la înfrângerea revoluţiei şi războiului din 1848-1849. Cooperarea militară austro-rusă de la 1849 din Transilvania a constituit tema unor articole scrise de directorul de proiect Ela Cosma. Mai mult decât atât, cercetătorul Ion Varta a petrecut ani în şir în arhivele ruseşti, de unde a adus la iveală mărturii secrete asupra expansionismului ţarist în Epoca Modernă.

La finele secolului al XVIII-lea şi în prima jumătate a secolului al XIX-lea, eforturile Imperiului Habsburgic se îndreptau spre menţinerea statutului său de mare putere militară în Europa Centrală şi Răsăriteană. În acest răstimp, istoria înregistra ascensiunea armată a Rusiei ţariste, dornică de expansiune spre apus şi miazăzi. Aşa-numita perioadă a “influenţei şi protectoratului rusesc”, din 1774-1856, a declanşat o succesiune de neostenite campanii militare, războaie şi ocupaţii ale teritoriilor româneşti: 1791-1792, 1806-1812, 1812 (anexarea rusească a Basarabiei), 1828-1834, 1848-1851, 1853-1854.

În vreme ce Imperiul Habsburgic îşi întărea status quo-ul politic pe căi economice şi diplomatice, dominaţia rusească se extindea pe plan politic şi diplomatic (de la cel mai înalt nivel al ţarilor şi cancelarilor, până la cel al comisarilor extraordinari şi al consulilor generali), pe plan economic şi financiar (prin înrobirea Principatelor Române şi prin consistente împrumuturi oferite de Rusia). În primă şi în ultimă instanţă, însă, factorul militar a fost cel care a prevalat. Imperiul ţarist deţinea o armată gigantică, gata oricând să intervină.

Datorită unor raţiuni complexe, de natură extra-ştiinţifică, expansionismul rusesc în ţările române în timpul epocii moderne, o chestiune însemnată a securităţii româneşti şi europene, nu a reprezentat un subiect consistent al cercetării istoriografice. Ion Varta a publicat recent o culegere inedită de documente de la 1848 din arhivele ruseşti (1998), resimţindu-se însă acut nevoia interpretării lor. Ba chiar, cum vom arăta mai jos, nu numai componenta militară a expansionismului ţarist, ci şi aspectele sale politice şi economice au fost ignorate aproape complet de istoriografia românească şi universală.

Stadiul actual al cercetărilor relevă faptul că numai date generale şi limitate cu privire la epocă şi la revoluţiile paşoptiste sunt oferite fie de tratatele de istorie ori de istorie militară, fie de monografii cuprinzătoare. Studiile româneşti antebelice au atins vag problema ocupaţiei ruseşti de-a lungul secolului al XIX-lea. Perioada postbelică comunistă a avut o iniţiativă lăudabilă prin publicarea, pentru prima oară în istoriografia română, a numeroase colecţii de documente de la 1848. Din nefericire, acestea sunt tangenţiale obiectului nostru de interes, întrucât documentele ruseşti lipsesc aproape cu desăvârşire. O situaţie identică s-a perpetuat chiar după 1990.

Istoricii nu au vădit un interes particular în ceea ce priveşte forţele armate austriece şi ruseşti la 1848-1849 în părţile răsăritene ale Imperiului Habsburgic. Excepţiile constau în sumare abordări. Contribuţiile străine asupra intervenţiei militare a Rusiei împotriva revoluţiilor paşoptiste europene sunt prea generale şi vechi. Trebuie amintită densa biografie dedicată în 1887 comandantului suprem al armatei ţariste care a intervenit în Ungaria la 1849, mareşal Paskevici, dar cu toate acestea la momentul de faţă nu există o monografie disponibilă referitoare la generalul Lüders, conducătorul campaniei româneşti din 1848-1849. Există un recent volum de studii, unele inspirate de Arhiva moscovită de Istorie Militară (2001), precum şi câteva lucrări despre campania rusă în Ungaria, aparţinând lui I.W. Roberts şi Vadász Sándor, ambii utilizând literatură şi documente ruseşti.

În concluzie, contextul ştiinţific descris mai sus ilustrează două demersuri actuale privind istoria militară a secolului al XIX-lea: colecţiile de documente şi istoriografia bazată pe reconstituirea evenimentelor.

Proiectul nostru va continua cele două demersuri. El are în vedere sursele arhivistice insuficient explorate, care în general au eludat chestiunea rusească. Îşi mai propune reconstituirea amănunţită a evenimentelor militare, imposibilă până acum, tocmai din pricina lipsei bazei documentare. Pentru atingerea acestor scopuri trebuie create instrumentele de lucru potrivite.

Mai mult decât atât, mai buna înţelegere a contextului ştiinţific presupune o nouă metodologie. Prin urmare, proiectul va oferi o complexă analiză de geopolitică şi geostrategie, aplicată secolului al XIX-lea. Este o iniţiativă fără precedent, întrucât geopolitica a fost descrisă tocmai ca “produsul caracteristic al turbulentei politici mondiale a secolului XX” (“the characteristic product of turbulent twentieth-century world politics”, Andrew György).

Complexitatea proiectului şi, mai cu seamă, necesitatea imperativă a stăpânirii documentelor germane, ruseşti, franceze au determinat alegerea atentă a echipei de cercetare. Alături de istoricii cu experienţă Ela Cosma, Ion Varta, Daniela Deteşan, Angela Colin, ceilalţi membri au fost selectaţi în baza excelentelor lor rezultate în traducere şi paleografie rusă: Ramona Preja şi Tatiana Onilov.

Echipa de cercetare:

Director

• Dr. Ela Cosma, cercetător ştiinţific II la Institutul de Istorie “George Bariţiu” al Academiei Române din Cluj-Napoca, Sectorul de Istorie Modernă – Colectivul Revoluţiei de la 1848.
  Este autoare a următoarelor lucrări pe tema grantului: Intervenţia rusă în Transilvania 1849. Imaginea ruşilor în presa săsească, în: “Anuarul Institutului de Istorie Cluj” 1996, p. 160-176. A publicat capitolul Asaltul Răsăritului şi imaginea ruşilor, în: “Presa săsească şi revoluţia în Transilvania la 1848/1849”, Cluj-Heidelberg, 2002. Vezi şi fragmente din următoarele cărţi: Ela Cosma, Saşi, austrieci, slavi în Transilvania şi Banat. (Biografii de secol XIX şi din vremea revoluţiei paşoptiste), Editura Academiei Române, Bucureşti, 2009; Ela Cosma, Revoluţia de la 1848-1849. Un catalog de documente şi regeste. (Fondul Institutului de Istorie din Cluj), vol. I-II, Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 2005.

Membri

• Dr. Ion Varta, cercetător ştiinţific I, şeful Direcţiei de Istorie Modernă de la Institutul de Istorie al Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova din Chişinău, vicedirector al Arhivelor de Stat ale Republicii Moldova din Chişinău.
  Are o impresionantă listă de publicaţii, ce include 127 studii, 2 monografii, 4 cărţi de coautor, 5 ediţii critice de mare dificultate, 8 manuale de istorie, 28 articole în limbi străine. Ion Varta, Tatiana Varta, Moldova şi Ţara Românească în timpul domniilor regulamentare: documente inedite din arhivele din Federaţia Rusă, Ucraina şi R. Moldova, Editura Cartdidact, Chişinău, 2002. Ion Varta, Revoluţia de la 1848 în Ţările Române. Documente inedite din arhivele ruseşti, Editura Arc, Chişinău, 1998; Demir Dragnev, Ion Varta, Istoria românilor – epoca modernă (a doua jumătate a secolului al XVIII-lea – 1918), Editura Civitas, Chişinău, 2000; Ion Varta, Bătălia pentru Bucovina în ajunul Unirii cu România (1913-1917) – documente inedite din arhivele din Federaţia Rusă şi Republica Moldova, Editura Cartdidact, Chişinău, 2008. Z.C. Arbore, Tatiana Varta, Basarabia în secolul XIX, colaborator Ion Varta, Editura Novitas, Chişinău, 2001. Domeniile sale de interes sunt: istoria modernă a Basarabiei şi a Principatelor Române, mişcarea naţională a românilor basarabeni, relaţiile diplomatice româno-ruse. A efectuat stagii de cercetare în România, Rusia şi Franţa. I s-au decernat premiul Academiei Române “Eudoxiu Hurmuzaki” (2000) şi alte premii la Chişinău. Este membru al colegiului de redacţie a patru reviste istorice din Republica Moldova.
• Dr. Angela Colin, fost cercetător ştiinţific III la Institutul de Istorie “Nicolae Iorga” al Academiei Române din Bucureşti, colaboratoare a Institutului de Slavistică şi Studii Balcanice al Academiei Ruse de Ştiinţe din Moscova, actualmente cercetător ştiinţific III la Institutul de Istorie “George Bariţiu” al Academiei Române din Cluj-Napoca, Sectorul de Istorie Modernă.
  Este specializată în relaţii româno-ruse din Epoca Modernă timpurie şi dezvoltată, istoria Basarabiei, istoria Vechiului Regim din Principatele Române, criza orientală, comportamentul politic, economic şi militar al Marilor Puteri faţă de Ţările Române. A semnat studiile: Contele Ioannis Capodistria – reprezentant al unor concepţii liberale la începutul secolului al XIX-lea”, în „Revista istorică”, tom XIII, nr. 3-4, p. 221-227, Bucureşti, 2002; „Contribuţia clerului ortodox din Principatele Române la afirmarea şcolii naţionale în prima jumătate a secolului al XIX-lea”, în „Studii şi materiale de istorie modernă”, vol. XV, p. 189-210, Bucureşti, 2002; „Documente inedite privind autonomia Basarabiei (1812-1828)”, în „Studii şi materiale de istorie modernă”, vol. XV, p. 149-160, vol. XVIII, Bucureşti, 2002; „Reforme în Basarabia în primii ani de autonomie (1812-1818)”, în „Revista istorică”, tom. XVI, nr. 5-6, p. 131-144, Bucureşti, 2005.]
• Dr. Daniela Deteşan, cercetător ştiinţific III la Institutul de Istorie “George Bariţiu” al Academiei Române din Cluj-Napoca.
  A semnat două cărţi de autor: Dosarul procesului lemenian, vol. I, Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2007; Procesul lemenian 1843-1846, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2008. Este coeditor al ediţiilor critice de mare dificultate: Documente privind mişcarea naţională a românilor din Transilvania 1849-1918. Vol. V – 19 septembrie 1861 – 25 aprilie 1862, Editura Academiei Române, Bucharest, 2008; Ciclul vieţii familiale la românii din Transilvania în a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi începutul secolului XX, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2009; Families in Europe between the 19^th and 21^st Centuries. From the Traditional Model to the Contemporary PACS, coord. Antoinette Fauve-Chamoux şi Ioan Bolovan, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2009; Legislaţia ecleziastică şi laică privind familia românească din Transilvania în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, Centrul de Studii Transilvane, Cluj-Napoca, 2009. A publicat 29 de studii şi recenzii. Domeniile ei de interes sunt: mişcarea naţională românească în Epoca Modernă, demografie istorică, antropologie istorică. A beneficiat de numeroase stagii de documentare; a participat la numeroase conferinţe internaţionale. Biobibliografia ştiinţifică a Danielei Deteşan, în: Nicolae Edroiu, Institutul de Istorie “George Bariţiu” din Cluj-Napoca. 90 de ani de existenţă. 1920-2010, Editura Mega, Cluj-Napoca, 2010, p. 53-56, 163-165.
• Dr. Ramona Preja este lector la Universitatea de Artă din Târgu Mureş.
  Este autoare a 2 cărţi, numeroase studii şi articole. Publicaţii relevante: Tudor Jarda în turnul de fildeş, Editura Casei Corpului Didactic, Cluj-Napoca, 2008; Armonia cromatică în armonizările corale ale lui Bach, Editura Casei Corpului Didactic, Cluj-Napoca, 2009; Cântăreţi ai adevărului în artă / The Singers of the Truth through Art, în: „Transilvania“, serie nouă, an XXXVIII (CXIV), revistă editată de Centrul Cultural Interetnic Transilvania, nr. 5-6 / 2009; Dimensiuni culturale şi interculturale în procesul educaţional, conferinţă în cadrul LUMEN, Iaşi, februarie 2011; Teatrul absurdului al lui Eugène Ionesco şi simbolistica sa în muzică, în: „Symbolon. Revistă de ştiinţe teatral/Journal of Theatre Studies“, Universitatea de Artă, Târgu Mureş, an XI, nr. 18, 2010, p. 58-63; Studiu privind importanţa culturii muzicale în viaţa cotidiană, în: „Revista Arte“, an 5, nr. 7, Cluj-Napoca, 2010, p. 62-64. Domeniile ei de interes sunt: limba rusă şi traduceri, istoria culturii, istoria muzicii şi a artelor frumoase, patrimoniul etnografic.
• Tatiana Onilov deţine masteratul la Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării a Universităţii “Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, actualmente asistent cercetare la Institutul de Istorie “George Bariţiu” al Academiei Române din Cluj-Napoca, Sectorul de Istorie Modernă.
  Este absolventă a Facultăţii de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării, din cadrul Universităţii “Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca (cu teza de licenţă în domeniul jurnalismului: Basarabia în Gulag); a masteratului la Universitatea “Babeş-Bolyai”, Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării, Departamentul de Administraţie Publică, în domeniul Managementului Serviciilor Publice (International Master’s Degree Program, Joint Degree Michigan State University), precum şi a Şcoalii de Studii Avansate în Jurnalism (studii post universitare la nivel european), proiect al Centrului Independent de Jurnalism din Chişinău (CIJ) în parteneriat cu Şcoala de Jurnalism a Universităţii din Missouri (SUA) şi Franţa. A colaborat la CD Radio, Radio Cluj, “Adevărul de Cluj”, revista studenţească “Exist” din Cluj-Napoca. La Chişinău a lucrat ca foto-redactor, redactor adjunct şi machetator al ziarului “Eveniment central”, ca redactor-adjunct şi machetator al revistei “Altfel”. A creat blogul Procesul comunismului. Comunism moldovenesc (http://comunismmd.livejournal.com). Este colaborator al posturilor de radio, TV şi presă scrisă precum: BBC, Radio Europa Liberă, PRO TV, TV 7, “Ziarul de Gardă”, “Jurnal de Chişinău”. A desfăşurat activităţi de traducere din limbile engleză şi franceză a hotărârilor Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) pentru buletinul juridic cu noutăţile din domeniul libertăţii de exprimare şi accesul la informaţie din cadrul Centrului pentru Jurnalism Independent. Cercetător şi colaborator în cadrul Departamentului de Investigaţii al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului din România (IICCR). Cercetător-analist al modului în care se utilizează imaginile şi fotografia pentru a reflecta problema traficului uman din Republica Moldova. Redactor al suplimentului “Filocalia” al revistei “Renaşterea” din Cluj-Napoca.
• Anca Turcu, programator- informatician la Filiala Cluj-Napoca a Academiei Române, tehnician în cadrul grantului.

Obiectivele proiectului

Pe de o parte, o istoriografie rarefiată referitoare la intervenţia ţaristă în Ţările Române şi cooperarea armată austro-rusă la 1848-1849; apoi, folosirea defectuoasă (disuse) a documentelor arhivelor ruseşti de către istorici şi, adesea, folosirea improprie (misuse) a documentelor militare austriece; pe de altă parte, descoperirea unor fonduri bogate şi până acum nepublicate în Arhiva de Istorie Militară din Moscova – toate acestea vădesc noutatea şi însemnătatea subiectului ales pentru câmpul mai vast al istoriei militare şi al istoriei moderne româneşti şi europene.

Obiectivele noastre finale constau în:

1. Întocmirea, pentru prima oară în România şi pretutindeni, a unei antologii de documente şi memorii inedite reflectând ocupaţia rusească a Principatelor Române şi colaborarea militară austro-rusă din Transilvania (1848-1849). Meritul unei atari întreprinderi va fi dublu: reprezintă o ediţie critică de deosebită dificultate şi este concepută pentru un interes internaţional mai larg, prezentând documentele atât în limbile lor originale germană, rusă, franceză, cât şi în traducere românească, fiind prevăzută cu o introducere extinsă şi cu regeste în limba engleză. Cu ajutorul membrilor şi colaboratorilor din străinătate, ne propunem şi publicarea şi promovarea sa externă.
2. Dezvoltarea unor norme unitare de transcriere şi traducere, utilizate în munca cu documentele germane, franceze, ruseşti, româneşti; stabilirea principiilor generale de editare a izvoarelor istorice. Aceste norme şi principii de editare vor fi incluse într-un supliment al revistei indexate ISI “Transylvanian Review”, ce apare la Cluj-Napoca.

III. Elaborarea unui volum de studii, intitulat Comandanţi militari şi armatele lor în Principatele Române şi Transilvania, 1848-1849, conţinând biografii ale comandanţilor austrieci şi ruşi, cum ar fi: feldmareşalul-locotenent Anton von Puchner, generalul Aleksandr Nikolaevič Lüders şi alţi ofiţeri superiori, similar cu biografiile comandanţilor armatelor naţional-revoluţionare ale românilor şi ungurilor. Asemenea analiză comparată va constitui, şi ea, o premieră. Volumul de studii va fi tipărit în engleză, inaugurând astfel apariţia în limbi internaţionale a colecţiei coordonate de Ela Cosma, Biografii istorice paşoptiste.

1. Realizarea unui glosar paşoptist multilingv de ranguri, termeni şi instituţii militare, folosind metoda comparativă în descriere şi explicaţie. Glosarul va apărea într-un supliment special al “Transylvanian Review”, indexată ISI (Cluj-Napoca).
2. Redactarea unui volum monografic referitor la colaborarea forţelor armate imperiale în Ţările Române la 1848-1849, care va introduce în istoriografia română şi europeană noi informaţii derivate din fructificarea surselor cercetate. Caracterul original al demersului rezidă în nivelul complex de analiză geostrategică, nepracticat până acum cu referire la tema proiectului. Acest volum de analiză şi sinteză va fi bilingv româno-englez.
3. Altă formă de diseminare propusă este descărcarea (uploading) volumelor publicate pe site-ul electronic al instituţiei-gazdă, Institutul de Istorie “George Bariţiu” al Academiei Române din Cluj-Napoca.

Problemele specifice ilustrate de proiectul nostru sunt de mare importanţă pentru istoria modernă şi istoriografia română şi europeană. Atare cercetare, condusă pe o bază documentară solidă şi totuşi nouă, va avea un impact ridicat în primul rând asupra arhivisticii şi istoriei militare. Însă va fi extrem de relevantă şi pentru specialiştii în relaţiile internaţionale din Estul şi Centrul Europei.