Departamentul de Cercetări Socio-Umane

PREZENTARE

Departamentul de Cercetări Socio-Umane (DCSU) funcționează în cadrul Institutului de Istorie “George Bariţiu” al Academiei Române, Filiala Cluj-Napoca, și este – ca origine, orientare generală şi stil de lucru – succesorul legitim al unor importante unităţi de cercetare, în care şi-au desfăşurat activitatea remarcabile personalităţi ale ştiinţei şi culturii româneşti. Filiația instituțională a DCSU este astfel marcată de :

a). Institutul de Psihologie Experimentală, Comparată şi Aplicată, înfiinţat în anul 1922 de Florian Ştefănescu-Goangă (1881-1958), elev al lui Wilhelm Wundt la Leipzig (între anii 1908-1911) şi autor al unor prestigioase lucrări privitoare la emoţii şi sentimente, la acţiunea culorilor asupra afectivităţii. Teza lui de doctorat “Experimentelle Untersuchungen zur Gefühlsbetonung der Farben” s-a bucurat de mult succes, fiind publicată nu numai în Germania (1911 şi 1964) ci şi în Franţa (1932), fosta U.R.S.S. (1940) şi S.U.A. (1972).

b). Colectivul de Filosofie al Academiei Române, Filiala Cluj-Napoca, înființat în anul 1949, în care şi-au desfăşurat activitatea doi dintre cei mai reprezentativi gânditori români: Lucian Blaga (1895-1961) şi D. D. Roşca (1895-1980). Primul și-a încheiat studiile sale universitare la Viena cu un foarte apreciat doctorat în filosofie, după care a avut o strălucită carieră universitară și culturală în țară și în străinătate, încununată în 1936 prin alegerea sa ca membru al Academiei Române. Lucian Blaga este autorul unui sistem filosofic original de talie europeană,  structurat pe ideea de mister și de revelare, articulat în cinci părţi esențiale: cunoaşterea, cultura, axiologia, cosmologia şi antropologia. D.D. Roșca, membru, de asemenea, al Academiei Române, filosof format la universitățile din Viena și din Paris, unde și-a susținut o celebră teză de doctorat de stat asupra legăturii, necunoscute la acea vreme, dintre Taine și Hegel, a fost un excelent traducător, în limbile română și franceză, a operei celui din urmă și, mai ales, autorul unui absolut remarcabil eseu, “Existenţă tragică”, o meditație lucidă, scrisă în stil limpede, cartezian, despre sensului enigmatic al vieții.

c). Colectivul de Psihologie al Academiei Române, Filiala Cluj-Napoca, înființat în anul 1964, reprezentat prin profesorul Alexandru Roşca (1907-1996), autor al unor apreciate lucrări dedicate psihologiei experimentale şi cercetător în domeniul creativității.

d). Sectorul de Psihologie din cadrul Institutului de Ştiinţe Pedagogice, înființat în anul 1964, reprezentat prin strălucitul profesorul Nicolae Mărgineanu  (1905-1980), cu studii de înaltă specializare în Germania, Franţa, Anglia şi S.U.A., profesor invitat la mai multe universități germane și americane, autor al unor lucrări esențiale de  psihologia persoanei, psihometrie sau în domenii înrudite: logică și filosofie.

e). Colectivul de Sociologie din cadrul Centrului de ştiinţe sociale din Cluj-Napoca, înființat în anul 1969, unde şi–a desfăşurat activitatea profesorul G. Em. Marica (1904-1982), cu rezultate notabile şi lucrări de referinţă în domeniul sociologiei culturii şi al psihologiei sociale.

f). Colectivul de Știinţe Juridice din cadrul Centrului de ştiinţe sociale din Cluj-Napoca, reprezentat prin profesorul Aurelian Ionaşcu (1903-1990), cu studii doctorale la Paris şi autor al unor valoroase lucrări de drept civil, drept român şi legislaţie industrială.

De-a lungul anilor, aceste unităţi de cercetare au suferit schimbări de structură şi de titulatură. În anul 1975, succesoarele lor au fost reunite sub numele de Centrul de Știinţe Sociale al Universităţii “Babeş-Bolyai”, iar, din aprilie 1990 şi până în ianuarie 2002, au format Institutul de Cercetări Socio-Umane, ca unitate subordonată Academiei Română. Prin Hotărârea de Guvern nr. 3 din 24 ianuarie 2002 privind reorganizarea și schimbarea denumirilor de unități de cercetare aflate în subordinea Academiei Române, Institutul de Cercetări Socio-Umane a fuzionat cu Institutul de Istorie din Cluj-Napoca sub noua denumire de Institutul de Istorie “George Barițiu” al Academiei Române.

DCSU este condus de un director adjunct și cuprinde următoarele sectoare de cercetare: Filozofie, Psihologie și Științe ale Educației, format din 9 cercetători, respectiv, Sociologie, Științe Juridice și Economice, cu 7 cercetători. Din totalul de 17 angajați, 14 au obținut titlul de doctor în specialitate, 6 sunt cercetători principali gradul I și II, poziții echivalente celor de profesor şi conferenţiar universitar, și 2 sunt tineri sub vârsta de 35 ani.

Activitatea în cadrul DCSU se desfăşoară pe bază de programe şi proiecte de cercetare aprobate de Prezidiul Academiei Române. Ocazional se desfășoară contractate de cercetare și cu alți beneficiari.

Anul 2020, de pildă, continuă proiecte mai vechi și lansează altele, noi, care, împreună, alcătuiesc lista actualelor programe și proiecte acreditate.

Descarca lista actualelor programe și proiecte acreditate:

https://institutuldeistoriegeorgebaritiu.ro/wp/wp-content/uploads/2020/02/DCSU-lista-actualelor-programe-și-proiecte-acreditate.pdf

Planurile și proiectele de cercetare din ultimii cinci ani pot fi consultate la rubrica rezervată lor pe site-ul departamentului.

Dintre programele şi proiectele DCSU desfășurate în perioada de după 1989, mai menţionăm aici câteva dintre cele mai semnificative: Dimensiuni psiho-sociale ale resurselor umane în perioada de tranziţie; Tradiţii şi realizări în filosofia şi sociologia românească şi universală; Regimul juridic al contractelor civile şi comerciale; Mecanisme şi stiluri de adaptare socială la tineri; Direcţii şi concepte ale modernităţii în filosofie şi sociologie; Probleme şi soluţii de evaluare în lumea afacerilor perioadei de tranziţie social-economică; Cadre şi forme identitare în traseul evolutiv al personalităţii juvenile; Alternative paradigmatice în sociologia românească interbelică; Contribuţii ale sociologiei clujene; Evoluţia spiritului critic în gândirea românească modernă; Banii şi preţurile în lumea afacerilor contemporane; Regimul juridic al transporturilor comerciale de mărfuri în România; Transformări identitare şi atitudini privitoare la schimbările din spaţiul rural transilvănean; Metodologia de alcătuire a unei grile de evaluare a institutelor de cercetare din cadrul Academiei Române; Dreptul de autor: actualităţi şi perspective

O bună parte din rezultatele cercetărilor desfășurate în DCSU au apărut și apar în publicațiile naționale și internaționale editate de departament. Prima publicație periodică proprie – “Studia Napocensis” – a apărut în anul 1976. I-au urmat, apoi, din 2003, seria Humanistica a Anuarului Institutului de Istorie „George Barițiu”, ajunsă astăzi la volumul XV, respectiv, din 2013, International Journal of Humanistic Ideology, ajunsă la volumul IX, revistă care beneficiază de colaborări de prestigiu ale unor personalități consacrate în domeniul științelor socio-umane din țară și din străinătate (Franța, Germania, Anglia, Statele Unite, Israel, India etc.). Publicațiile periodice ale DCSU sunt cotate în câteva bănci de date internaționale: CEEOL, EBSCO, ERIH plus.

Departamentul mai editează două importante colecții ce însumează cercetări din aceleași domenii de cercetare: Studii și cercetări din domeniul științelor socio-umane, care a ajuns al 31-lea volum, respectiv, Cercetări în psihologie și în științele educației, al cărei ultim volum, al 6-lea, a apărut în 2019.

Membrii DCSU participă anual cu sesiuni de comunicări, mese rotunde și paneluri autonome la Zilele Academice Clujene și organizează o Sesiune Anuală de Comunicări cu caracter național și internațional destinată cercetătorilor din domeniul științelor socio-umane. De asemenea, ei participă în mod regulat la numeroase conferințe organizate atât la nivel național cât și internațional (Franța, Belgia, Germania, Marea Britanie, Irlanda, Elveția, Suedia, Finlanda, Italia, Ungaria, Polonia, Grecia, Moldova, Macedonia, Israel, Egipt, Liban, India etc.) reușind, astfel, să stabilească câteva rețele naționale de cercetare (împreună cu parteneri de la Universitățile din București, Timișoara, Iași, Galați etc.) sau internaționale (împreună cu parteneri de la Universitățile Paris 1, Panthéon-Sorbonne, Poitiers, Lyon 3, Jean Moulin, Tübingen, Eberhard Karls, Wuppertal, Chișinău, Budapesta, Cracovia, Ierusalim, New Delhi etc.). În ultimii ani, principalele domenii de cercetare vizate de acest tip de rețele internaționale au fost: filosofie generală, filosofie aplicată, filosofie și teologie, fenomenologie și psihanaliză, filosofia culturii și sociologie generală. Unii dintre colegi au fost sau sunt acreditați ca cercetători asociați ai unor institute din străinătate (CRHIA – Universitatea din Poitiers, MCHA – Institut Catholique de Toulouse), au fost profesori invitați ai unor universități străine (Universitatea Paris 1, Panthéon-Sorbonne, Poitiers, Lyon 3, Jean Moulin, Paris XII, Créteil) sau au fost sau sunt experți naționali (UEFISCDI) sau internaționali (AUF, Paris). Majoritatea a colaborat sau colaborează cu cursuri și seminarii la programele de învățământ al unor universități din țară (Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca, UAD Cluj-Napoca, Universitatea de Vest din Timișoara, Universitatea Tibiscum din Timișoara etc.) sau din străinătate (Universitatea din Poitiers, Universitatea Paris XII).

În fine, activitatea științifică a DCSU mai cuprinde conducerea de doctorate sau participarea la comisii doctorale în țară sau în străinătate, colaborarea, în calitate de membri, cu redacțiile unor edituri sau reviste naționale sau internaționale cotate ISI – „Studia Phaenomenologica”, „Journal for the Studies of Religions and Ideologies”, „Revue roumaine de philosophie” – sau de alte bănci de date internaționale – „Studia”, „International Political Anthropology” etc. – precum și obținerea unor premii și distincții naționale (inclusiv din partea Academiei Române) sau internaționale.